Stay Signed In
Do you want to access your site more quickly on this computer? Check this box, and your username and password will be remembered for two weeks. Click logout to turn this off.
Stay Safe
Do not check this box if you are using a public computer. You don't want anyone seeing your personal info or messing with your site.
Do you want to access your site more quickly on this computer? Check this box, and your username and password will be remembered for two weeks. Click logout to turn this off.
Stay Safe
Do not check this box if you are using a public computer. You don't want anyone seeing your personal info or messing with your site.
SITUATIA FINANCIARA GRECIA vs ROMANIA
144
Grecia
Datoria publica (banii împrumutati de guvern prin emisiuni de obligatii) - 310 miliarde euro, adica 120% din PIB
Produsul intern brut - 257 miliarde euro în 2009
PIB per cap de locuitor - 22 815 euro în 2009
Procentul din PIB care se distribuie la 10% din populatie (indice de inechitate sociala) - 12%
Populatie sub limita de saracie - mai putin de 2%
Exporturi în 2009 - 14 miliarde euro
Importuri în 2009 - 45 miliarde euro
Datoria externa - 400 miliarde, care se adauga la datoria publica. Deci Grecia datoreaza în total 710 miliarde euro
Venituri la buget în 2009 - 80 miliarde euro
Cheltuieli în 2009 - 107 miliarde euro
Rezerve valutare - 2.6 miliarde euro
Romania
Datoria publica - 38 miliarde euro, adica 20% din PIB
Produsul intern brut - 186 miliarde euro în 2009
PIB per cap de locuitor - 8 691 euro în 2009
Procentul din PIB care se distribuie la 10% din populatie (indice de inechitate sociala) - 25%
Populatie sub limita de saracie - 25%
Exporturi în 2009 - 29 miliarde euro
Importuri în 2009 - 36 miliarde euro
Datoria externa - 74 miliarde, care se adauga la datoria publica. Deci Romania datoreaza în total 112 miliarde euro
Venituri la buget în 2009 - 38 miliarde euro
Cheltuieli în 2009 - 45.5 miliarde euro
Rezerve valutare - 32.3 miliarde euro
***
Acum, la o prima vedere, putem trage urmatoarele concluzii:
Grecia datoreaza în total cam de sapte ori mai mult decît datoreaza Romania . Si cu noul împrumut, cam de 8 ori mai mult. Avantaj Romania !
Romania a datorat în 2008 mai multi bani decît în 2009, dar si-a platit cam 10% din datorie anul trecut. Problema e ca dupa aia s-a împrumutat iar. În schimb Grecia n-a dat o letcaie înapoi de foarte mult timp. Avantaj Romania !
Grecia are exporturi anuale cifrate la o valoare de 50% din cît exporta Romania si asta le afecteaza drastic bugetul. Iar de aici se vede ca-s vai de curul lor cu industria. Avantaj Romania !
Grecia cheltuie într-un an cam cu 33% mai mult decât încaseaza la buget pe cînd Romania cheltuie cu 19% mai mult decît încaseaza. Avantaj Romania !
Grecia n-are rezerve valutare nici cît praful de pe toba, Romania având de 10 ori mai multi bani în tescherea, datorita politicii BNR. Slam dunk Romania !
Bine, celelalte cifre nu-s în avantajul Romaniei: piata Greciei valoreaza mai mult, PIB per cap de locuitor e mai mare (nu uitati ca Grecia are de doua ori mai putini locuitori ca Romania, dar care produc de vreo trei ori mai mult ca noi), doar 2% din populatia Greciei traieste sub limita de saracie pe cînd în Romania situatia e groasa, sînt mult mai multi super-bogati în Romania decît în Grecia (deci inechitati sociale mai mari la noi), etc.
Dar dincolo de asta, Grecia are nevoie de foarte multi bani ca sa iasa din galeata, pe cînd Romania , cu toata ineptia politicienilor ei, e departe de faliment. Grecia are nevoie de 110 miliarde Euro în urmatorii trei ani (din care 45 miliarde numai anul asta) care se adauga la aia 710 miliarde de euro pe care-i deja datoreaza. Comparati cu cei 20 miliarde de la FMI luati de Romania . Parfum, nene ! Tarile din zona Euro îi iau acum dobânda Greciei de 5% ceea ce e mult cînd te gândesti câtamai catralioanele datoreaza Grecia.
La valorile astea incredibile, mai bine vine Canada sau SUA, cumpara Grecia cu totul si o fac teritoriu canadian sau american (pentru curiosi, PIB-ul canadian este de 1330 miliarde de euro, depozitele bancare si bursiere ale populatiei, companiilor si institutiilor atinge astronomica suma de 1100 de miliarde de euro, veniturile bugetare sînt de 500 miliarde euro anual si rezervele valutare pe la 350 miliarde, fiind a 5-a tara cea mai bogata din lume. Adica poate cumpara Romania mâine, cu banii jos. Problema Canadei e ca datoreaza la rândul ei un trilion - o mie de miliarde - la extern si la intern, uau !).
Patru tari europene stau mai prost cu banii decât Romania : Portugalia, Spania, Irlanda si Italia. Datoria totala a acestor tari se ridica la fabuloasa suma de 2619 miliarde euro. Înainte sa falimenteze Romania , falimenteaza alea patru. Asa ca mai încetisor cu panica, ok ?"
Datoria publica (banii împrumutati de guvern prin emisiuni de obligatii) - 310 miliarde euro, adica 120% din PIB
Produsul intern brut - 257 miliarde euro în 2009
PIB per cap de locuitor - 22 815 euro în 2009
Procentul din PIB care se distribuie la 10% din populatie (indice de inechitate sociala) - 12%
Populatie sub limita de saracie - mai putin de 2%
Exporturi în 2009 - 14 miliarde euro
Importuri în 2009 - 45 miliarde euro
Datoria externa - 400 miliarde, care se adauga la datoria publica. Deci Grecia datoreaza în total 710 miliarde euro
Venituri la buget în 2009 - 80 miliarde euro
Cheltuieli în 2009 - 107 miliarde euro
Rezerve valutare - 2.6 miliarde euro
Romania
Datoria publica - 38 miliarde euro, adica 20% din PIB
Produsul intern brut - 186 miliarde euro în 2009
PIB per cap de locuitor - 8 691 euro în 2009
Procentul din PIB care se distribuie la 10% din populatie (indice de inechitate sociala) - 25%
Populatie sub limita de saracie - 25%
Exporturi în 2009 - 29 miliarde euro
Importuri în 2009 - 36 miliarde euro
Datoria externa - 74 miliarde, care se adauga la datoria publica. Deci Romania datoreaza în total 112 miliarde euro
Venituri la buget în 2009 - 38 miliarde euro
Cheltuieli în 2009 - 45.5 miliarde euro
Rezerve valutare - 32.3 miliarde euro
***
Acum, la o prima vedere, putem trage urmatoarele concluzii:
Grecia datoreaza în total cam de sapte ori mai mult decît datoreaza Romania . Si cu noul împrumut, cam de 8 ori mai mult. Avantaj Romania !
Romania a datorat în 2008 mai multi bani decît în 2009, dar si-a platit cam 10% din datorie anul trecut. Problema e ca dupa aia s-a împrumutat iar. În schimb Grecia n-a dat o letcaie înapoi de foarte mult timp. Avantaj Romania !
Grecia are exporturi anuale cifrate la o valoare de 50% din cît exporta Romania si asta le afecteaza drastic bugetul. Iar de aici se vede ca-s vai de curul lor cu industria. Avantaj Romania !
Grecia cheltuie într-un an cam cu 33% mai mult decât încaseaza la buget pe cînd Romania cheltuie cu 19% mai mult decît încaseaza. Avantaj Romania !
Grecia n-are rezerve valutare nici cît praful de pe toba, Romania având de 10 ori mai multi bani în tescherea, datorita politicii BNR. Slam dunk Romania !
Bine, celelalte cifre nu-s în avantajul Romaniei: piata Greciei valoreaza mai mult, PIB per cap de locuitor e mai mare (nu uitati ca Grecia are de doua ori mai putini locuitori ca Romania, dar care produc de vreo trei ori mai mult ca noi), doar 2% din populatia Greciei traieste sub limita de saracie pe cînd în Romania situatia e groasa, sînt mult mai multi super-bogati în Romania decît în Grecia (deci inechitati sociale mai mari la noi), etc.
Dar dincolo de asta, Grecia are nevoie de foarte multi bani ca sa iasa din galeata, pe cînd Romania , cu toata ineptia politicienilor ei, e departe de faliment. Grecia are nevoie de 110 miliarde Euro în urmatorii trei ani (din care 45 miliarde numai anul asta) care se adauga la aia 710 miliarde de euro pe care-i deja datoreaza. Comparati cu cei 20 miliarde de la FMI luati de Romania . Parfum, nene ! Tarile din zona Euro îi iau acum dobânda Greciei de 5% ceea ce e mult cînd te gândesti câtamai catralioanele datoreaza Grecia.
La valorile astea incredibile, mai bine vine Canada sau SUA, cumpara Grecia cu totul si o fac teritoriu canadian sau american (pentru curiosi, PIB-ul canadian este de 1330 miliarde de euro, depozitele bancare si bursiere ale populatiei, companiilor si institutiilor atinge astronomica suma de 1100 de miliarde de euro, veniturile bugetare sînt de 500 miliarde euro anual si rezervele valutare pe la 350 miliarde, fiind a 5-a tara cea mai bogata din lume. Adica poate cumpara Romania mâine, cu banii jos. Problema Canadei e ca datoreaza la rândul ei un trilion - o mie de miliarde - la extern si la intern, uau !).
Patru tari europene stau mai prost cu banii decât Romania : Portugalia, Spania, Irlanda si Italia. Datoria totala a acestor tari se ridica la fabuloasa suma de 2619 miliarde euro. Înainte sa falimenteze Romania , falimenteaza alea patru. Asa ca mai încetisor cu panica, ok ?"
Ii invitam pe toti cetatenii liberi ai tarii acesteia ca VINERI 28 MAI 2010 ora 18.00 sa depuna o moneda de 10 bani pe trotuarul din fata cladirii Guvernului Romaniei si a Prefecturilor judetene
PROGRAMUL ULTIMA SPAGA
Motiunea de cenzura a cetateanului roman
Articol unic: Se reduce cu 25% saracia prin reducerea 100% a guvernului actual
Programul "Ultima Spaga" este o manifestare a cetatenilor liberi prin care isi exprima dezaprobarea fata de incompetenta, coruptia si cinismul guvernului Boc-Udrea condus de premierul Traian Basescu. Prin aceasta actiune le oferim guvernantilor ultima spaga si ii poftim sa ne paraseasca.
AJUNGE!
Ii invitam pe toti cetatenii liberi ai tarii acesteia ca VINERI 28 MAI 2010 ora 18.00 sa depuna o moneda de 10 bani pe trotuarul din fata cladirii Guvernului Romaniei si a Prefecturilor judetene. Haideti sa le dam ultima spaga si apoi sa ne lase in pace!
NE-AM SATURAT:
- sa suferim noi ca sa prospere ei;
- sa fim intaratati unii impotriva celorlalti, cultivandu-ne ura, intr-o tara cu o religie a iubirii;
- sa inchidem ochii la incompetenta, coruptie si dezgustul guvernului fata de propriul popor;
- sa ne vedem parintii, bunicii si prietenii plangand in fata alimentarelor;
- sa vedem profesori, medici, functionari publici tanjind in fata galantarelor din supermarket;
- sa fim stropiti de limuzinele scumpe ale unor analfabeti ale caror unice calitati sunt lipsa de cultura si instructie si apropierea de banul public
Rugam pe toti cei care impartasesc aceste credinte ale noastre sa se alature demersului nostru. Rugam mass-media, partidele politice, organizatiile civice si sindicale sa se alature demersului nostru.
E timpul ca acest guvern sa plece impreuna cu primul sau ministru. E deja ceasul al doisprezecelea. Mamaliga nu mai trebuie sa explodeze inca o data.
PROGRAMUL ULTIMA SPAGA
Motiunea de cenzura a cetateanului roman
Articol unic: Se reduce cu 25% saracia prin reducerea 100% a guvernului actual
Programul "Ultima Spaga" este o manifestare a cetatenilor liberi prin care isi exprima dezaprobarea fata de incompetenta, coruptia si cinismul guvernului Boc-Udrea condus de premierul Traian Basescu. Prin aceasta actiune le oferim guvernantilor ultima spaga si ii poftim sa ne paraseasca.
AJUNGE!
Ii invitam pe toti cetatenii liberi ai tarii acesteia ca VINERI 28 MAI 2010 ora 18.00 sa depuna o moneda de 10 bani pe trotuarul din fata cladirii Guvernului Romaniei si a Prefecturilor judetene. Haideti sa le dam ultima spaga si apoi sa ne lase in pace!
NE-AM SATURAT:
- sa suferim noi ca sa prospere ei;
- sa fim intaratati unii impotriva celorlalti, cultivandu-ne ura, intr-o tara cu o religie a iubirii;
- sa inchidem ochii la incompetenta, coruptie si dezgustul guvernului fata de propriul popor;
- sa ne vedem parintii, bunicii si prietenii plangand in fata alimentarelor;
- sa vedem profesori, medici, functionari publici tanjind in fata galantarelor din supermarket;
- sa fim stropiti de limuzinele scumpe ale unor analfabeti ale caror unice calitati sunt lipsa de cultura si instructie si apropierea de banul public
Rugam pe toti cei care impartasesc aceste credinte ale noastre sa se alature demersului nostru. Rugam mass-media, partidele politice, organizatiile civice si sindicale sa se alature demersului nostru.
E timpul ca acest guvern sa plece impreuna cu primul sau ministru. E deja ceasul al doisprezecelea. Mamaliga nu mai trebuie sa explodeze inca o data.
Jurnalul National
Guvernul Boc a propus un program de austeritate care a lăsat toată Europa cu gura căscată. Nici Grecia, aflată în pragul falimentului, nu a tăiat 25% din salariile publice şi 15% din pensii, ci doar a renunţat la cel de-al 13-lea şi al 14-lea salariu.
Majoritatea statelor din UE au îngheţat salariile şi pensiile, dar au crescut TVA cu unu-două procente şi au taxat drastic veniturile mari. Guvernele de la Atena, Barcelona şi Lisabona au ales ca povara datoriilor să fie purtată diferit, mai mult de cei mai bogaţi, mai puţin de cei mai săraci. Pentru economişti, pericolul este că această criză a statelor UE riscă să se transforme într-o criză globală a datoriilor publice.
Americanul Nouriel Roubini, unul dintre puţinii analişti care au prevăzut criza creditelor subprime, a avertizat: “Ce se întâmplă în Grecia este doar vârful unui aisberg, al problemelor legate de datoriile şi deficitul public în multe ţări dezvoltate, nu doar în zona euro, ci şi în Anglia, Statele Unite şi Japonia”. Totuşi, în ciuda acestor riscuri, nici un stat nu a ales să ia măsuri atât de drastice, să lovească în bătrâni, în copii, în handicapaţi sau în şomeri, aşa cum a făcut-o Guvernul de la Bucureşti.
Grecia are un deficit bugetar de 13,6% din PIB şi a fost nevoită să ia cele mai dure măsuri dintre ţările care au adoptat euro ca monedă naţională. Datoria statului elen era anul trecut de 115% din PIB şi, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, Guvernul condus de George Papandreou a fost nevoit să combine drastice reduceri de salarii şi pensii cu majorări de taxe, deci a ales recomandarea FMI de a aplica un tratament mixt.
Concret, grecii cu venituri peste salariul mediu nu vor mai primi cel de-al 13-lea şi al 14-lea salariu şi nici prime de vacanţă. La fel, nici pensionarii cu pensii peste cea medie nu vor mai beneficia de cea de-a 13-a şi a 14-a pensie. Măsurile de austeritate votate de Legislativul elen, care au deranjat atât de mult sindicatele, includ îngheţarea salariilor bugetarilor şi a pensiilor pentru un an, majorarea cu 10% a accizelor la alcool şi tutun.
Guvernul va reduce, de asemenea, cu 30% primele de sărbători acordate salariaţilor din sectorul public. Grecii sunt loviţi şi de creşterea Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) de la 21% la 23%.
În schimbul acestor măsuri, Grecia a primit de la FMI şi Uniunea Europeană 110 miliarde de euro, dar s-a angajat să reducă cu 30 de miliarde de euro pe an cheltuielile publice, astfel încât deficitul să ajungă la 3% din PIB în 2014.
Spania, care are un nivel al datoriei publice de 53% din PIB şi un deficit bugetar 11,2% din PIB în 2009, a fost nevoită să ia măsuri de redu-cere a cheltuielilor publice, însă amploarea acestora este mai redusă decât în Grecia. Spaniolii sunt vulnerabili şi trec printr-o criză generată de spargerea balonului imobiliar, care a dus la un şomaj de peste 20%.
Guvernul condus de socialistul José Luis Rodriguez Zapatero îşi propune să economisească 50 de miliarde de euro ci pe an, astfel încât să ajungă la un deficit de 13% din PIB în 2013. Planul de austeritate spaniol prevede reducerea salariilor bugetarilor cu 5% şi îngheţarea acestora până în 2011. Salariile mari din spaţiul public vor fi şi mai drastic reduse, până la 15%. Separat de tăierea salariilor, Guvernul spaniol a blocat angajările, în sectorul public va fi înlocuit doar unul din zece funcţionari care se pensionează, ceea ce va reduce cu 13.000 pe an numărul bugetarilor până în 2013.
Planul de austeritate mai cuprinde reducerea pensiilor mari din 2011, ridicarea vârstei de pensionare la 65-67 de ani, precum şi anularea ajutorului pentru naşterea unui copil, în valoare de 2.500 de euro. Portugalia este un alt stat cu probleme, are un deficit fiscal de 9,4% din PIB şi o datorie publică de 76,8% din PIB. Guvernul de la Lisabona, condus de premierul socialist José Socrates, a anunţat deja o îngheţare a salariilor în serviciul public şi introducerea unei taxe suplimentare de 45%, care se va aplica peste venituri mai mari de 150.000 de euro pe an.
În plus, măsurile prevăd o creştere cu 1,5% a impozitului pe profit şi o creştere a TVA cu un punct procentual. Totodată, profiturile peste 2 milioane de euro şi salariile mari din sistemul public, inclusiv cele ale membrilor guvernelor, vor fi reduse cu 5%.
Irlanda are un program de austeritate implementat încă de anul trecut. Acesta prevede tăierea salariilor bugetarilor între 5% şi 15%, mărirea vârstei de pensionare la 66 de ani, reducerea alocaţiilor copiilor cu 15 euro pe lună. A fost introdusă o “taxă pe carbon”, ce este plătită şi de gospodăriile care se încălzesc cu gaz, petrol sau cărbune. Irlanda a redus cheltuielile pentru sănătate cu 400 de milioane de euro şi a introdus plata a jumătate din costul reţetelor medicale. Bursele studenţilor au fost şi ele reduse cu 5%.
Italia a anunţat un amplu plan de reducere a cheltuielilor publice, în ciuda faptului că nu are un deficit fiscal mare, însă are povara unor datorii publice care depăşesc 115,8% din PIB. Detaliile planului de austeritate nu sunt deocamdată clare, însă Guvernul italian urmăreşte să taie 27,6 miliarde de euro din cheltuielile sale în doi ani.
Şi Franţa, Germania şi Marea Britanie au planuri de austeritate, însă acestea sunt de dimensiuni mult mai reduse.
NOROC BUN TUTUROR , MAI PUTIN HOTILOR , LASILOR , LINGAILOR , LICHELELOR , CORUPTILOR SI DICTATORILOR !
Guvernul Boc a propus un program de austeritate care a lăsat toată Europa cu gura căscată. Nici Grecia, aflată în pragul falimentului, nu a tăiat 25% din salariile publice şi 15% din pensii, ci doar a renunţat la cel de-al 13-lea şi al 14-lea salariu.
Majoritatea statelor din UE au îngheţat salariile şi pensiile, dar au crescut TVA cu unu-două procente şi au taxat drastic veniturile mari. Guvernele de la Atena, Barcelona şi Lisabona au ales ca povara datoriilor să fie purtată diferit, mai mult de cei mai bogaţi, mai puţin de cei mai săraci. Pentru economişti, pericolul este că această criză a statelor UE riscă să se transforme într-o criză globală a datoriilor publice.
Americanul Nouriel Roubini, unul dintre puţinii analişti care au prevăzut criza creditelor subprime, a avertizat: “Ce se întâmplă în Grecia este doar vârful unui aisberg, al problemelor legate de datoriile şi deficitul public în multe ţări dezvoltate, nu doar în zona euro, ci şi în Anglia, Statele Unite şi Japonia”. Totuşi, în ciuda acestor riscuri, nici un stat nu a ales să ia măsuri atât de drastice, să lovească în bătrâni, în copii, în handicapaţi sau în şomeri, aşa cum a făcut-o Guvernul de la Bucureşti.
Grecia are un deficit bugetar de 13,6% din PIB şi a fost nevoită să ia cele mai dure măsuri dintre ţările care au adoptat euro ca monedă naţională. Datoria statului elen era anul trecut de 115% din PIB şi, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, Guvernul condus de George Papandreou a fost nevoit să combine drastice reduceri de salarii şi pensii cu majorări de taxe, deci a ales recomandarea FMI de a aplica un tratament mixt.
Concret, grecii cu venituri peste salariul mediu nu vor mai primi cel de-al 13-lea şi al 14-lea salariu şi nici prime de vacanţă. La fel, nici pensionarii cu pensii peste cea medie nu vor mai beneficia de cea de-a 13-a şi a 14-a pensie. Măsurile de austeritate votate de Legislativul elen, care au deranjat atât de mult sindicatele, includ îngheţarea salariilor bugetarilor şi a pensiilor pentru un an, majorarea cu 10% a accizelor la alcool şi tutun.
Guvernul va reduce, de asemenea, cu 30% primele de sărbători acordate salariaţilor din sectorul public. Grecii sunt loviţi şi de creşterea Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) de la 21% la 23%.
În schimbul acestor măsuri, Grecia a primit de la FMI şi Uniunea Europeană 110 miliarde de euro, dar s-a angajat să reducă cu 30 de miliarde de euro pe an cheltuielile publice, astfel încât deficitul să ajungă la 3% din PIB în 2014.
Spania, care are un nivel al datoriei publice de 53% din PIB şi un deficit bugetar 11,2% din PIB în 2009, a fost nevoită să ia măsuri de redu-cere a cheltuielilor publice, însă amploarea acestora este mai redusă decât în Grecia. Spaniolii sunt vulnerabili şi trec printr-o criză generată de spargerea balonului imobiliar, care a dus la un şomaj de peste 20%.
Guvernul condus de socialistul José Luis Rodriguez Zapatero îşi propune să economisească 50 de miliarde de euro ci pe an, astfel încât să ajungă la un deficit de 13% din PIB în 2013. Planul de austeritate spaniol prevede reducerea salariilor bugetarilor cu 5% şi îngheţarea acestora până în 2011. Salariile mari din spaţiul public vor fi şi mai drastic reduse, până la 15%. Separat de tăierea salariilor, Guvernul spaniol a blocat angajările, în sectorul public va fi înlocuit doar unul din zece funcţionari care se pensionează, ceea ce va reduce cu 13.000 pe an numărul bugetarilor până în 2013.
Planul de austeritate mai cuprinde reducerea pensiilor mari din 2011, ridicarea vârstei de pensionare la 65-67 de ani, precum şi anularea ajutorului pentru naşterea unui copil, în valoare de 2.500 de euro. Portugalia este un alt stat cu probleme, are un deficit fiscal de 9,4% din PIB şi o datorie publică de 76,8% din PIB. Guvernul de la Lisabona, condus de premierul socialist José Socrates, a anunţat deja o îngheţare a salariilor în serviciul public şi introducerea unei taxe suplimentare de 45%, care se va aplica peste venituri mai mari de 150.000 de euro pe an.
În plus, măsurile prevăd o creştere cu 1,5% a impozitului pe profit şi o creştere a TVA cu un punct procentual. Totodată, profiturile peste 2 milioane de euro şi salariile mari din sistemul public, inclusiv cele ale membrilor guvernelor, vor fi reduse cu 5%.
Irlanda are un program de austeritate implementat încă de anul trecut. Acesta prevede tăierea salariilor bugetarilor între 5% şi 15%, mărirea vârstei de pensionare la 66 de ani, reducerea alocaţiilor copiilor cu 15 euro pe lună. A fost introdusă o “taxă pe carbon”, ce este plătită şi de gospodăriile care se încălzesc cu gaz, petrol sau cărbune. Irlanda a redus cheltuielile pentru sănătate cu 400 de milioane de euro şi a introdus plata a jumătate din costul reţetelor medicale. Bursele studenţilor au fost şi ele reduse cu 5%.
Italia a anunţat un amplu plan de reducere a cheltuielilor publice, în ciuda faptului că nu are un deficit fiscal mare, însă are povara unor datorii publice care depăşesc 115,8% din PIB. Detaliile planului de austeritate nu sunt deocamdată clare, însă Guvernul italian urmăreşte să taie 27,6 miliarde de euro din cheltuielile sale în doi ani.
Şi Franţa, Germania şi Marea Britanie au planuri de austeritate, însă acestea sunt de dimensiuni mult mai reduse.
NOROC BUN TUTUROR , MAI PUTIN HOTILOR , LASILOR , LINGAILOR , LICHELELOR , CORUPTILOR SI DICTATORILOR !
